Singurul lucru care imi convenea la acest oras era ca mormantul mamei mele se afla aici. M-am dus in cimitir imbracat, pentru prima data, mai la patru ace. Aveam o camasa neagra si o pereche de blugi de aceeasi culoare. In picioare aveam ceea ce uram mai mult:pantofi. Totusi nu mai fusesem la mormantul mamei de cand aceasta murise, adica acum opt ani. Aveam in mana un buchet de trandafiri albi pentru aceasta. Nu prea mai stiam unde se afla mormantul asa ca am inceput sa ma plimb aiurea prin cimitir in cautarea pietrei funerare. Piatra era dintr-un alb imaculat din cate stiam, imi aminteam ca aveam un desen pe piatra si dedesuptul numelui scria un mesaj din partea familiei.