Perverted hermit

Stateam ghemuita pe canapea, cu un castron de floricele langa mine si ma uitam la un film care in cele din urma se sfarsise. Am inchis televizorul si m-am intins pe canapea inchizand usor ochii, dar mestecand in continuare.

Auzi că tocmai se mutase în vecini o tipă ciudată , perfect , şi el era un 'ciudat' , se apropie de uşă şi bătu' în ea .
-Doar sper să nu fi greşit a dracu cameră.

-Ce? am tipat din senin, obisnuita in trecut cu atmosfera din fosta casa cand trebuia sa urli ca sa obtii ceva.
-Mda bine, asteapta...am spus ridicandu-ma de pe canapea si apropiindu-ma de usa deschizand-o.

O privi pe tipa care deschisese uşa , mda chiar era ciudată , mda şi chiar în stătea bine. Îşi băgă mâinile în buzunar privind-o din cap până în picioare.
-Eh , salut. spuse scurt privindu-i ochii , chiar dacă ea era mai scundă ca el.

i-am zambit sec, asa cum o fac de obicei cand am starile acelea de lenevire.
-Salut si tie...i-am observat privirile si credeam ca are deja ceva cu mine.
-Uite care e faza, daca deja ai o problema cu mine si vrei sa ma bati la cap cu faptul ca sunt o ciudata si toate cele...las-o balta, nu-ti merge !

Râse scurt din instinct.
-Şi de aş spune că eşti o ciudată o dată ce cam şi eu sunt? întrebă ridicând o sprânceană ironic.

L-am privit mai cu atentie, stramabnd iarsi din gura dar intr-un sens mai vesel. Apoi i-am zambit si deja i-am spus, exact ca bunulor mei prieteni.
-Ciudatule! Hai intra...i-am spus dandu-ma din fata usii.

Dădu din umeri intrând în camera ei.
-Eh , să fiu şi eu o dată politicos. Sunt Yu , Yu Phoenix. murmură scurt privind-ui camera.

-Dragut nume...nu auzi asa ceva in fiecare zi, apropo, eu sunt Anette, poti sa-mi spui Anne! Te servesc cu ceva ? l-am intrebat in timp ce inchideam usa aratandu-i sa ia loc pe canapea.

-Merci , and da aşa e. Nu vezi în fiecare zi o pasăre phoenix. rânji scurt aşezându-se jos.
-Ai votka Anne? întrebă ştiind că aia bea el de obicei.

L-am privit ranjind si dand in cap.
-Ce intrebare e asta? am spus indreptandu-ma spre bucatarie venind inapoi cu o sticla pe jumatate goala de vodca.

-Ah perfect! Şi nu credeam că bei votka. rânji scurt.
-Dar văd că bei , deci e cool.

-Normal ca beau...am spus deschizand dopul uitand sa aduc pahare.
-Um, se poate si fara pahare nu?

-Când e vorba de noi , logic. rânji scurt privind-o.
-Eh şi câţi ani ai ?

-Perfect...am spus asezandu-ma langa el, deja mi se parea foarte cool tipul.
-18, tu?

-Eu sunt mai mare , am nouăşpe. rânji scurt luând sticla de la fată luând o înghiţitură mai mare.

I-am luat iarasi sticla incercand sa-l intrec dar aveam gura mai micuta asa ca n-am putut. I-am scos limba copilareste cand am auzit ca are 19.

-Ţine limba în gură şi nu o scoate la mine , că altfel...rânji luând din nou sticla luândo altă înghiţitură măricică.

-ca altfel ce? l-am intrebat ridicand o spranceana si privindu-l usor pervers.

-Altfel se poate întâmpla ceva , nu tocmai cuminte. răspunse privind în faţa lui spre un tablou.

Am inceput sa rad batjocoritor, apoi m-am uitat la el cu o privire perversa.
-Sunt obisnuita cu lucrurile nu prea cuminti...i-am spus in timp ce luam o gura de vodca.

-Eh. Mai ai votka? întrebă privind sticla goală.
-E trist. spuse ridicând sticla.

-Normal.....i-am spus indreptandu-ma spre bucatarie, revenind cu inca una. M-am asezat langa el aprinzandu-mi o tigara.
-Si...parintii tai cu ce se ocupa?

-Păi mama e casnică din câte ştiu şi tata are o firmă de automobile. dădu' din umeri desfăcând sticla cu votka.
-Ai tăi?

-Tata e un regizor de la Hollywood, iar mama o actrita,...i-am sspus sufland fumul.